Chestia cu ecologia devine din ce în ce mai plictisitoare. De la CSR, prin menopauză, până la proteste în care te bagi pentru că tipe, pitong sau te simți vinovat să nu, toată treaba ecologică a degenerat într-un hype în care s-au băgat o grămada de hiperactivi care fac picnic în timpul liber.
Cuiva îi pasă că tu dai 2% ca să salvezi sex sălbatic în deltă, că duci hârtia la copac, că te implici în programe ecologice la multinațională sau că stingi lumina să poată pământu' să sufle-n lumânări în beznă. Cuiva îi pasă că tu conduci mașina de 200 de cai, că ești raportat pentru multiple capete de acuzare la radio guerilla și că nu faci mare lucru în afara strictului necesar ca să te simti împlinit, completat, mai Tom Cruise că și tu contribui la marea șmecherie verde de sub nasu' tău. Nu mie.
Daca e să dezbraci entuziasmul pentru spanac sau tot ce e verde în general al unora, nu rămâne mare lucru. Intențiile de-a salva urșii polari, de a picta garduri în verde și de-a risca o tură pe bicicletă sau centură (sau pe centură cu bicicleta) sunt probabil bune, dar n-au în spate niște convingeri proprii (sau măcar o tipă cu strap-on). Avem următoarele propoziții. P1:Ecologia e o modă. P2 Un grup anonim de macaci conduși de Giorgio Armani spune sincronizat că moda-i explozivă, arde și se stinge repede. P2 e evident adevărat, așa că dacă ecologia există și P1 e la fel de valid. QEDLOL.
Traficanții de ocazie și coreenii harnici, îi lăsam la o parte. Lăsam la o parte și toate zbaterile inutile pentru o planeta mai bună pentru noi toți și animalele noastre de companie și papagalii și balenele și perușii și etc. Dacă-s făcute pentru pacea interioară, din aceleași motive pentru care se dau și acatiste și se incinerează capre, e okay. La voi acasă. Doar că "subiectul în discuție, poți fii chiar tu" nu realizează nimic, din aceleași motive pentru care e inutil să dai acatiste sau să incinerezi capre (sunt 80% sigur la chestia cu caprele, jur).
E doar o problemă de coaie. Și de a te uita în oglindă. De aici treaba se ramifică:
- cazul unu: îți dai seama că influența ta tinde la 0; așa că în buna tradiție a păstorului care-și mai bagă o oaie-n turmă, chiar dacă știe că dacă toți fac asta se duce pe anagrama de bun simț de la albie pajiștea, nu faci nimic și-l lași pe Geoană să salveze planeta;
- cazul trei(3): îți dai seama că ți-ar prinde bine să-ți vopsești părul, coafura rezistă, noul wet look etc;
Se intamplă ca mai-marii unei companii să-și râdă în barbă pe sub birou și sa dea ștampile pe bugetu' de responsabilitate socială deasupra, jur. Și ca niște mămici să greșească ușa de la grupul feminist și să ajungă să protesteze pentru ,,Verde peste tot, o minunăție florală o să fie aici, e rochie Doinița Levintza, jur!". E posibil.
Tot ce zic e sa-l ascultam pe domnul Aphex Twin cănd zice: ,,Too many sheep and not enough shepherds. Let's all sit back and have a long hard think, then make something different! We can all do it, surely?". Surely cred și eu.
Și la sfărsit o mică poveste minuunatăă, despree copii, cu cățeluuși. Era odată o populație de programe cooperative, optimiste și pozitive. Și mergeau, de fapt stăteau pe loc, împreuna cu o populație de programe defectuoase, rele și aiurea când venea vorba de chetă. Jur. Populația de programe cooperative stătea liniștită și puritană. În timpul ăsta populația defectuoasă se futea scuzați expresia în draci (de fapt un individ al populatiei în altul). Populația defectuoasă a devenit subit și subtil mai multă. Pentru că populațiile jucau între ele jocuri necooperative, câte doi indivizi deodată, populația cooperativă s-a săturat să și-o ia și să pice mereu de fraieră când ceilalți defectau. În scurt timp, cooperativii devin defectuoși și fac sex digital până când lumea minunată se umple de răutate neintenționată (de obicei, e posibil), pesimism și McDonald's. Și copii și cățeluși.
Și până când se adună destulă lume care știe să mai se separe din când în când de conștiința colectivă și să gândească pentru sine, ține minte: de fiecare dată când nu reciclezi, un macac moare...jur...
